Femeia Bianca Doamna este mamă, soție și, mai presus de toate, un om care a învățat foarte mult din etapele prin care a trecut. Sunt sensibilă, ambițioasă și foarte implicată în tot ceea ce fac. Îmi place să construiesc, să înțeleg lucrurile în profunzime și să le ofer celor din jur siguranță și claritate. Dar sunt și o femeie care încă învață să își facă loc în propria viață și să nu se așeze întotdeauna pe ultimul loc.
Experiențele personale m-au făcut să înțeleg cât de fragilă este sănătatea și cât de repede se poate schimba viața. Cred că tocmai de aceea, dincolo de profesie, am devenit mai atentă la oameni, la poveștile lor și la ceea ce nu se vede întotdeauna într-un set de analize.
Dr. Bianca Doamna este medic specialist în Medicină Internă și coordonator al Departamentului de Longevitate. M-am îndreptat către medicina preventivă, sănătatea metabolică și sănătatea femeii pentru că îmi doresc să practic o medicină care vede omul ca întreg, nu doar un diagnostic sau un organ.
Pentru mine, rolul medicului nu este doar să spună dacă o analiză este normală sau modificată, ci să integreze simptomele, investigațiile, istoricul personal și stilul de viață într-un plan clar și adaptat fiecărui pacient.
Cred că femeia Bianca îi oferă medicului Bianca empatie și sensibilitate, iar medicul Bianca îi oferă femeii structură, rigoare și încrederea că întotdeauna merită să caute răspunsuri. Cele două nu sunt separate. Se completează și mă definesc împreună.
Am ales medicina internă pentru că este una dintre specialitățile care te învață să privești pacientul în ansamblu. Nu tratezi doar un organ sau o analiză modificată, ci cauți conexiunile dintre simptome, antecedente, investigații și stil de viață.
Foarte mulți pacienți ajung la medic cu analize aparent bune, dar continuă să se simtă obosiți, să ia în greutate, să doarmă prost sau să aibă tulburări digestive și hormonale. Pentru mine, întrebarea a devenit: ce se întâmplă dincolo de aceste „analize normale”?
Nutriția clinică a venit firesc în completarea medicinei interne. Alimentația nu poate înlocui tratamentul medical atunci când acesta este necesar, dar este una dintre intervențiile fundamentale prin care putem influența sănătatea metabolică, inflamația, compoziția corporală și riscul de boală.
Am vrut să pot integra aceste informații medical, nu doar să ofer recomandări generale despre ce ar trebui sau nu ar trebui să mănânce un pacient.
Atât experiențele profesionale, cât și cele personale m-au făcut să înțeleg cât de fragilă poate fi sănătatea și cât de important este să nu așteptăm apariția bolii pentru a începe să avem grijă de noi.
Vedem foarte des pacienți care ajung la medic când simptomele sunt deja importante sau când boala este instalată. Medicina preventivă încearcă să identifice mai devreme factorii de risc și schimbările care apar înainte de diagnostic.
Longevitatea clinică nu înseamnă doar să trăim mai mult și cu siguranță nu înseamnă să căutăm o pastilă miraculoasă împotriva îmbătrânirii. Înseamnă să creștem numărul anilor în care rămânem sănătoși, activi, autonomi și cu o bună calitate a vieții.
În cazul femeilor, această abordare trebuie adaptată etapelor biologice prin care trecem: perioada fertilă, sarcina și perioada postpartum, perimenopauza și menopauza. Fiecare etapă vine cu modificări hormonale și metabolice proprii. Dacă le înțelegem, putem interveni mai devreme și mai corect.
Tindem să ignorăm semnalele mici și repetate: oboseala care nu mai trece, somnul neodihnitor, schimbările menstruale, durerile de cap, balonarea persistentă, scăderea libidoului, iritabilitatea, dificultatea de concentrare sau creșterea progresivă în greutate.
Ne obișnuim să funcționăm într-o stare de epuizare și ajungem să credem că aceasta este normalitatea vieții adulte. Spunem că este de la stres, de la vârstă sau de la faptul că avem prea multe responsabilități.
Uneori chiar acestea sunt explicațiile, dar alteori în spatele simptomelor pot exista carențe, disfuncții tiroidiene, rezistență la insulină, tulburări hormonale, probleme digestive, anemie sau debutul perimenopauzei.
Nu orice simptom înseamnă boală, dar un simptom persistent este o informație pe care corpul ne-o transmite. Merită ascultat și pus în context.
Cel mai frecvent observ un dezechilibru între ceea ce oferim și ceea ce ne oferim nouă. Avem grijă de copii, de familie, de carieră și de toate lucrurile care trebuie rezolvate, iar pentru noi rămâne ceea ce mai încape.
Dormim prea puțin, mâncăm pe fugă, sărim peste mese și compensăm seara, avem foarte puțină masă musculară și prea puțină mișcare. Trăim într-o stare aproape permanentă de alertă și confundăm rezistența cu sănătatea.
Mai există și tendința de a căuta soluții extreme: restricții alimentare severe, suplimente luate fără o indicație clară sau antrenamente intense într-un organism deja epuizat.
Sănătatea nu se construiește prin pedeapsă și nici prin perfecțiune. Se construiește prin consecvență, prin alegeri suficient de bune, repetate pe termen lung, și printr-un plan adaptat etapei de viață în care se află fiecare femeie.
Vârsta de 40 de ani nu este o limită biologică exactă, însă pentru multe femei coincide cu începutul unor schimbări importante.
Rezerva ovariană este mai redusă, ovulațiile pot deveni mai puțin constante, iar nivelurile hormonale pot începe să fluctueze chiar dacă menstruația este încă prezentă.
Perimenopauza poate începe cu mai mulți ani înainte de ultima menstruație. Primele manifestări nu sunt întotdeauna bufeurile. Pot apărea modificări ale somnului, anxietate, iritabilitate, oboseală, menstruații diferite, migrene, dificultăți de concentrare, schimbarea distribuției grăsimii corporale sau o recuperare mai lentă. În același timp, începem să pierdem treptat masă musculară și osoasă, iar riscul cardiometabolic capătă o importanță mai mare. Se adaugă responsabilitățile profesionale și familiale și, uneori, sentimentul că nu ne mai recunoaștem în propriul corp.
Nu înseamnă că după 40 de ani începe declinul. Înseamnă că organismul are alte nevoi, iar strategiile care funcționau la 25 sau 30 de ani trebuie reevaluate.
În primul rând, să nu ne judecăm pentru faptul că ne schimbăm. Corpul nostru nu ne trădează, ci trece printr-o nouă etapă biologică.
Aș recomanda o evaluare medicală personalizată, care să includă istoricul familial și personal, tensiunea arterială, compoziția corporală, sănătatea metabolică și cardiovasculară, funcția tiroidiană, sănătatea osoasă și screeningurile recomandate vârstei. Analizele trebuie alese și interpretate în context, nu transformate într-o listă identică pentru toate femeile.
Este esențial să protejăm masa musculară prin antrenament de forță, să avem un aport adecvat de proteine și fibre, să acordăm prioritate somnului și să nu ignorăm schimbările menstruale sau simptomele noi.
Dar există și o dimensiune emoțională. După 40 de ani, multe femei simt nevoia să se redefinească. Poate fi o etapă foarte puternică, în care începem să ne întrebăm nu doar ce așteaptă ceilalți de la noi, ci și ce ne dorim noi pentru următorii 20 sau 30 de ani.
Longevitatea nu înseamnă doar numărul anilor trăiți, ci mai ales calitatea acelor ani. Le explic pacienților că obiectivul nu este numai să ajungem la 80 sau 90 de ani, ci să ajungem acolo păstrându-ne cât mai mult mobilitatea, independența, claritatea mentală și capacitatea de a face lucrurile care ne aduc bucurie.
În medicina longevității urmărim să identificăm din timp factorii de risc și să intervenim înainte ca aceștia să devină boală. Evaluăm sănătatea cardiometabolică, masa musculară, somnul, alimentația, stresul, sănătatea hormonală și istoricul familial. Nu putem controla totul și nu putem promite prevenirea tuturor bolilor. Putem însă influența foarte mult felul în care îmbătrânim.
Dacă ar fi să aleg cinci, acestea ar fi:
Mișcarea constantă, cu o combinație între activitate aerobică, mers și antrenament de forță. Masa musculară este una dintre cele mai importante rezerve metabolice și funcționale ale organismului.
O alimentație simplă și predominant bazată pe alimente cât mai puțin procesate, cu suficiente proteine, legume, fibre și grăsimi de bună calitate.
Somnul regulat și suficient. Somnul influențează apetitul, sensibilitatea la insulină, imunitatea, memoria și sănătatea hormonală.
Menținerea relațiilor și a conexiunii sociale. Nu putem vorbi despre longevitate ignorând sănătatea emoțională, sentimentul de apartenență și relațiile semnificative.
Prevenția medicală făcută la timp: controale periodice, screeninguri potrivite vârstei și evaluarea factorilor de risc înainte de apariția simptomelor severe.
O alimentație sănătoasă nu înseamnă să trăim permanent la dietă, să numărăm obsesiv fiecare calorie sau să eliminăm grupe întregi de alimente fără o indicație medicală. Nu înseamnă nici să împărțim alimentele rigid în „bune” și „rele” și să simțim vinovăție de fiecare dată când mâncăm ceva doar pentru plăcere.
În același timp, nu înseamnă să ne bazăm pe produse etichetate drept „fitness”, „fără zahăr”, „proteice” sau „naturale”, presupunând că eticheta le face automat sănătoase. Unele dintre ele rămân produse ultraprocesate.
Aș evita mai ales extremele: perioadele lungi de restricție urmate de pierderea controlului, mesele sărite constant, aportul foarte scăzut de proteine și fibre și folosirea suplimentelor pentru a compensa o alimentație dezechilibrată.
Alimentația sănătoasă trebuie să ne hrănească organismul, dar să poată fi trăită și susținută în viața reală.
Alimentația influențează direct stabilitatea glicemiei, sațietatea, funcția digestivă și disponibilitatea nutrienților necesari organismului.
Mesele foarte bogate în produse ultraprocesate și zaharuri, cu puține proteine și fibre, pot favoriza fluctuații rapide ale glicemiei. Acestea se pot traduce prin energie instabilă, foame reapărută rapid, iritabilitate, dificultăți de concentrare și poftă crescută de dulce.
Restricțiile excesive sunt și ele problematice. Un aport energetic sau proteic insuficient poate afecta masa musculară, ciclul menstrual, recuperarea, somnul și starea psihică. Deficitul de fier, vitamina B12, folat, vitamina D sau alte elemente pot contribui la oboseală și la reducerea capacității de efort.
Alimentația nu explică singură orice dezechilibru hormonal sau emoțional, dar poate susține organismul sau, dimpotrivă, îi poate adăuga un stres suplimentar. De aceea este important să evităm explicațiile simpliste și să privim întotdeauna tabloul complet.
Aș începe cu o întâlnire sinceră cu propria realitate. Pentru o săptămână, aș observa fără critică: cum dorm, cum mănânc, cât mă mișc, când mă simt obosită, ce simptome repetate am și cât timp îmi ofer mie. Nu putem schimba în mod real ceea ce nu vedem sau ceea ce continuăm să minimalizăm.
Dacă ar trebui să aleg și o acțiune concretă, aș alege mișcarea zilnică. O plimbare de 20–30 de minute este accesibilă pentru multe persoane și poate susține sănătatea metabolică, somnul și starea psihică.
Nu trebuie să schimbăm totul de luni. Începem cu un lucru suficient de mic încât să-l putem repeta și într-o zi aglomerată.
Nu are o anumită greutate, nu arată într-un anumit fel și nu trăiește perfect.
Este femeia care înțelege că sănătatea ei nu poate rămâne permanent la finalul listei. Își face controalele medicale, își cunoaște istoricul familial, își protejează masa musculară, învață să se hrănească, să se odihnească și să ceară ajutor atunci când are nevoie.
Este atentă la corpul ei fără să trăiască permanent cu teamă. Nu urmărește perfecțiunea și nu încearcă să oprească timpul. Își dorește să înainteze în vârstă păstrându-și energia, autonomia, curiozitatea și bucuria de a trăi.
În esență, este femeia care nu își abandonează viitorul, ci începe să aibă grijă de el din prezent.
Le-aș spune că după 35 sau 40 de ani nu devenim mai puțin valoroase, mai puțin feminine sau mai puțin capabile să începem ceva nou.
Corpul se schimbă, prioritățile se schimbă și, uneori, chiar identitatea noastră are nevoie să fie reconstruită. Dar această etapă nu trebuie privită ca o pierdere. Poate fi momentul în care începem să ne cunoaștem mai bine, să ne ascultăm corpul și să alegem mai conștient felul în care vrem să trăim.
Nu așteptați ca organismul să vă oblige să vă opriți. Faceți-vă loc în propria viață înainte de epuizare, înainte de boală și înainte ca toate celelalte roluri să acopere complet femeia care sunteți.
Fiecare dintre noi este un proiect viu, în continuă transformare. Iar arta de a trăi bine începe atunci când alegem să nu ne mai lăsăm pe noi înșine pentru mai târziu.
Raluca Bădescu a creat I AM ART din convingerea că fiecare femeie merită să fie văzută, ascultată și celebrată. Fiecare interviu publicat pe iamart.ro este o invitație la descoperire. Poate că, la finalul acestui articol, vei rămâne cu aceeași convingere cu care plecăm noi din fiecare întâlnire: Eu sunt ARTĂ.